Cariatidele din Sibiu

un joc pentru turiști blazați

Fiecare zi din primele șapte ale acestui an mi-a început cu o fotografie din Sardinia, pe care o am ca fundal atunci când deschid computerul. Old school cum sunt, scriu și postez pe bloguri și site doar de pe desktop. Laptopul e rezervat muncii de la clinică și intervalelor pasive dintre pacienți, în care citesc știrile sau scrollez pe social media, iar tableta - pentru Netflix și muzică. A opta zi a fost diferită, pentru că am avut de mers la Poliție pentru o adeverință. Mă feresc cât pot să calc pragul instituțiilor de stat. Mirosul familiar, îmbâcsit, angajații care - dacă nu stau imobili pe scaune uzate -plimbă agale dosare și hârtii dintr-o cameră într-alta; podelele jegoase (în clădirea de ieri, o femeie de serviciu dădea pe jos cu un mop murdar și năclăit în zoaie, ocolind cu dexteritate bradul de Crăciun din plastic care se sprijinea într-o rână de peretele holului). Funcționarii din biroul unde aveam programare, o femeie blondă, cu ochelari severi cu ramă neagră și un ruj roș…