În anii petrecuți pe Twitter am urmărit câteva conturi ale unor fotografi buni, care nu aveau profil pe Facebook. După ce Musk a făcut praf rețeaua, am pierdut legătura cu ei. Am regăsit azi două imagini din 2022, pe care le-am fotografiat cu x100V, pe dealurile din apropierea casei, unde mai mergem (rar, ce-i drept) la câte o plimbare. Am împrumutat ideea compoziției încadrate în cerc de la unul dintre fotografii de pe X, al cărui nume nu mi-l amintesc. La acea vreme îmi propusesem să fac o serie de peisaje ‘rotunde’, fără nume sau istorie - niște fragmente de spațiu agățate în memorie exclusiv de firul șubred al capriciului de moment care te determină inexplicabil să declanșezi obturatorul. Sunt spații banale, recurente, lipsite de grandoarea istoriei sau reliefului geografic. Le fotografiem aproape involuntar, pentru că timp de câteva momente, aceste locuri complet banale ne atrag atenția nu prin spectacol, ci cumva prin lipsa lui. Un câmp de buruieni aplecate de vânt, o pantă moa…
